De când cu pandemia, nu ne mai poate surprinde nimic legat de învățământul școlar: fie că vorbim despre școala online, care numai școală nu era, sau de învățarea în stil hibrid, pe ture, care nu făcea altceva decât să formeze bisericuțe în clasă, se poate spune că le-am trăit aproape pe toate. Dar chiar când credeam că totul ar fi revenit la normal, se pare că de la anul tot ce știam până acum despre modul în care mergem la școală se va schimba, iar părerile sunt împărțite.
Da, ați auzidt bine! Structura anului școlar se va schimba, din moment ce noțiunea de semestre nu mai există. În schimb, anul va fi organizat pe 5 „module de învățare” și tot la fel de multe vacanțe. Da, și eu noi am fost șocați când am citit pentru prima dată; sună chiar ideal, căci vom avea următoarele vacanțe:
· sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022;
· vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023;
· săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 6—26 februarie 2023;
· vineri, 7 aprilie 2023, până marți, 18 aprilie 2023;
· de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.
De asemenea, nu vor mai exista deloc teze, deși modul de evaluare este încă în dezbatere. Dar oare nu sună totul prea bine ca să fie adevărat?
Vacanțele scurte și dese ar putea reduce sindromul burnout, pe care îl resimțim după 4-5 săptămâni de școală. De câte ori nu v-ați întrebat: „Cât mai e până la vacanță?”, simțind că n-ați mai rezista încă o zi la școală,. Redistribuirea zilelor libere are ca scop diminuarea acestei frustrări și creșterea randamentului elevilor. Deși termenul „modul de învățare" este nou pentru majoritatea dintre noi, nu este un concept prea diferit de structurarea pe unități a manualelor. Un test pe modul nu ar fi atât de străin, deoarece testul de la finalul unității era deja în rutina elevilor. Nu sunt oare „modulele” aceeași Mărie cu altă pălărie?
Totuși ca în cazul oricărei schimbări, ne trebuie tuturor un anumit timp în care să ne obișnuim cu noul sistem, iar liceenilor mai ales, le va fi greu să se acomodeze cu acesta. Vă bucurați că nu mai avem teze? Stați liniștiți, nu este acesta sistemul care să te lase să-l „fentezi” pe față. Într-adevăr, nu mai dăm teze, iar în aparență acest lucru este văzut ca un avantaj, dar omitem faptul că lipsa tezelor implică mult mai multe teste, pe lângă evaluarea finală care va fi mult mai stresantă pentru noi. Să fim sinceri, două note pe semestru la fiecare materie erau deja destul de complicat de obținut, acum cine știe cu ce reguli vor veni cei de la Inspectorat.
Probabil că până prin clasa a VII-a, fiecare elev și-a dat seama ce îl avantajează. Unii dintre noi ne concentrăm mai bine la teste, știind să folosim stresul într-un mod pozitiv, alții, din contră, excelăm la evaluarea orală, folosindu-ne carisma pentru câteva puncte în plus. De aceea, niciodată nu va exista un test care să surprindă perfect potențialul fiecărui elev.
Unei astfel de schimbări, cel mai ușor se vor adapta cei din școala primară, care abia acum prind gustul temelor și testelor. Pentru ei, și vechiul sistem ar fi fost o „schimbare”. Pentru cei care, însă, deja s-au adaptat pe cât posibil testelor care credeam că ne vor bântui până în clasa a XII-a, va fi puțin mai greu.
Din lac în puț.
Am renunțat treptat la restricțiile impuse în urmă cu 2 ani și ne-am așteptat, mai mult sau mai puțin, că totul va reveni la normal. Ei bine, chiar dacă, în naivitatea noastră, am fi crezut că ne putem întoarce la „școala” cea de toate zilele pe care o cunoșteam și o înțelegeam, cu toate calitățile și defectele ei, acum această posibilitate pare din ce în ce mai aberantă. Ultimii doi ani ne-au demonstrat că suntem capabili să ne adaptăm la sistemul online, un sistem complet diferit pentru majoritatea dintre noi. De ce n-am putea face față unei noi reforme în educație?